La mulţi ani de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

La mulţi ani de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel





... purtătorilor numelor Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, vă trimitem o urare virtuală, vouă, dar şi membrilor familiilor voastre (soţ, soţie, fraţi surori, fii şi fice, nepoţi şi nepoate) şi prietenilor purtători ai aceluiaşi nume sau ai variantelor sale.

Elena Toma - Club XXL: Poarta Sărutului, monument ce face parte din „Cale...

Elena Toma - Club XXL: Poarta Sărutului, monument ce face parte din „Cale...: C

Poarta Sărutului, monument ce face parte din „Calea Eroilor”

Calea Eroilor reprezintă Ansamblul sculptural aflat în Târgu Jiu și creat de sculptorul simbolist Constantin Brâncuși. Puțină lume știe că pe lângă cele trei monumente cunoscute, respectiv  Poarta Sărutului, Coloana Infinitului (Coloana fără sfârșit) șiMasa Tăcerii, mai există și Aleea Scaunelor. Pe lângă aceste patru monumente realizate de Brâncuși, din ansamblu mai face parte și bisericaSfinții Apostoli Petru și Pavel. 

• Ansamblul sculptural este creat ca un omagiu adus de sculptor sacrificiului celor căzuți pe front în Primul Război Mondial și a fost inaugurat în anul 1938, la data de 27 octombrie. Cele patru opere de artă sunt așezate, astfel încât, să formeze o axă lungă de 1275 m, dinspre apus către răsărit.
•  Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, a cărei construcții s-a realizat între anii 1927 și 1938, a fost inaugurată la aceiași dată cu Poarta Sărutului. Această biserică s-a construit pe locul alteia vechi (din anul 1777) și este situată pe aceiași axă a monumentelor și creează o legătură între ele.

• Poarta Sărutului, situată la intrarea din parcul orașului, a fost inaugurată pe data de 27 octombrie 1938 și este construită din travertin (piatră poroasă). În ultimii ani, foarte multă lume a privit-o ca pe un simbol mai degrabă al iubirii, aici mulți tineri s-au căsătorit sau și-au jurat iubirea. De fapt, monumentul este unul cu simbolistică funebră, el reprezentând trecerea eroilor în viața de apoi. Poate fi interpretat ca un sărut al morții dat eroilor. Sărutul morții este reprezentat pe stâlpii ei. Brâncuși a realizat în anul 1907 o primă versiune a Porții Sărutului la scară mai mică, care a devenit monument funerar în cimitirul Montparnasse, în anul 1910.
•  Cercurile de pe stâlpii ce alcătuiesc Poarta Sărutului, sub forma unor pupile, ar putea simboliza ochii care privesc spre interior. Aceștia reprezintă motivul sărutului, reprezentat de două jumătăți de cerc, element ce este foarte prezent în opera lui Brâncuși -
•  Coloana Infinitului (Coloana fără sfârșit) este considerată un testament spiritual al artistului. Este alcătuită din 15 module octaedrice, iar al 16-lea fiind împărțit, o jumătate la baza coloanei și alta sus, astfel simbolizând infinitul. Are o înălțime de 29,35 metri, reprezentând o stilizare a coloanelor funerare specifice în sudul României.
•  Masa Tăcerii este lucrată în piatră de Banpotoc. Este rotundă și are în jurul ei 12 scaune în formă de clepsidră, poziționate la distanță egală atât între ele, cât și față de masă.
• 
  Aleea Scaunelor a fost făcută între anul 1937 și 1938 și este poziționată la intrarea în parc, spre est, între Poarta Sărutului și Masa Tăcerii. Este un ansamblu de piatră, dispus pe o alee, alcătuit din două bănci și 30 scaune în formă tot de clepsidră, dar pătrată, ce sunt așezate în grupuri de câte trei. 
• http://www.almanahonline.ro/poarta-sarutului-monument-ce-face-parte-din-calea-eroilor/

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie)

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie)

Sursă: Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie)

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) - Colecţia "Vieţile sfinţilor" a Bibliotecii Cronopedia - Reeditare electronică necomercială după cele 12 volume „Vieţile Sfinţilor" apărute între anii 1991 şi 1998 la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie) şi apoi la Editura Episcopiei Romanului (volumele consacrate lunilor mai-august), realizată de Ioan Muntean. Lucrarea conţine fotografii cu icoane, biserici şi/sau opere de artă referitoare la sfântul evocat, coleţionate şi prelucrate de pe internet.

“Toți suntem nemuritori”

“Toți suntem nemuritori”

“(…) Cine a spus că miracolele sunt irecognoscibile, în sensul că sunt camuflate prin întâmplările de toate zilele, că sunt împlinite, în aparență, de către oameni care seamănă cu noi toți, oamenii de rând?”

“Unii spun că în noaptea aceasta, exact la miezul nopții, se deschid cerurile. Dar trebuie să te învețe cineva cum să le privești, ca să știi că sunt miracole. Altminteri, nici măcar nu le vezi. Treci pe lângă ele…

“(…)Omul trăiește viața bucată cu bucată, și când trăiește un an, uită ce a trăit în anii care au trecut, dar Dumnezeu nu uită nimic. I le dă pe toate deodată.”

“În clipa când atingi pământul și te-ai oprit, toată viața ta și a celorlalți, tot ce ți s-a întâmplat până atunci, ți se arată așa cum au fost ele cu adevărat, nu cum ți s-a părut ție că sunt.”

“Toți suntem nemuritori. Dar trebuie să murim întâi!…”

“Ce să fac cu trecutul meu, cu timpul care, scurgându-se, m-a construit așa cum sunt în clipa de fața?!”

“Am sentimentul că sunt înconjurat de un zid nevăzut, alcătuit din Timp, ridicat din tot ce nu mai pot avea înapoi, din tot ce s-a întâmplat și e ireversibil…”

“Unul din lucrurile cele mai greu de înțeles este faptul că omul poate uita chiar și acele întâmplări și revelații de care atârnă fericirea sau mântuirea lui. “

“Adu-ți aminte când te-ai îndrăgostit întâia oară. Mai trăiai atunci în Timp?…”

“Destinul este acea parte din Timp în care istoria își imprimă voință ei asupra noastră.”

“Nu uita că sunt atâtea vieți în joc, în afară de libertatea și viețile noastre…”

“Am știut tot timpul că mi-ai fost ursită, dar n-am înțeles de ce…”

“Nu figura ei, nici culoarea ochilor sau a părului care-l tulburare, ci era ceva în felul ei de a fi, în expresia ei, ceva care-i amintea nu atât de o femeie, cât de o stare pe care o cunoscuse cândva, de mult, într-un timp pe care nu și-l putea preciza, ceva care-i amintea de un anumit timp, de o anumită viață pe care o pierduse de mult.”

“Asta e dragoste adevărată: să creadă în ce credea ea…”

Mircea Eliade (13.03.1907-22.04.1986)

Noaptea de Sânziene

Elena Toma - Club XXL: Omagiu Mihai Eminescu

Elena Toma - Club XXL: Omagiu Mihai Eminescu:

Omagiu Mihai Eminescu

15 iunie 2017, 128 ani de la plecarea întru veșnicie a poetului național Mihai Eminescu. Odihnă veșnică !

Mihai Eminescu - Dacă iubești fără să speri
Daca iubesti fara sa speri
De-a fi iubit vrodata,
Se-ntuneca de lungi pareri
De rau viata toata.

Si-ti lasa-n suflet un amar
Si în gândiri asemeni,
Caci o iubire în zadar
Cu moartea-i sor- de gemeni.

Dar vindecarea la dureri
În piept, în partea stânga-i,
De-acolo trebuie sa ceri
Cuvinte sa te mângai.

Acolo afli adapost
Oricâte se întâmple,
Ca s-un amor care-ar fi fost
Viata ta o împle.

Caci un luceafar rasarit
Din linistea uitarii
Da orizon nemarginit
Singuratatii marii.

Si ochiul tau întunecat
Atunci îl împle plânsul,
Iar ale vietii valuri bat
Calatorind spre dânsul.

Si dau cadente de nespus
Durerii tale lunge,
Pe când luceafarul e sus
Ca sa-l nu-l poti ajunge.

Zâmbeste trist cu raze reci
Sperantelor desarte:
În veci iubi-o-vei, în veci
Va ramânea departe.

S-a tale zile-or fi cum sunt,
Pustii ca niste stepe;
Iar noptile de-un farmec sfânt
Ce nu-l mai poti pricepe.

De ieri şi de azi: Mandravela – răspântia blestemată

De ieri şi de azi: Mandravela – răspântia blestemată:

Mandravela – răspântia blestemată

În Bucureştiul de altă dată erau câteva “puncte de referinţă”, cunoscute – cel puţin după nume – de toţi locuitorii capitalei. Unul dintre aceste era Mandravela, o mahala de la capătul Bucureştiului (situaţă undeva pe la intersecţia şoselelor Olteniţei şi Văcăreşti din zilele noastre). Două cârciumi, o tutungerie şi o gheretă la care se vindeau fructe marcau “răspântia blestemată”. Aici se termina Bucureştiul – mai erau doar câteva magherniţe insalubre răsărite de prin porumbiştea plină de gunoaie. Cu toate astea, Mandravela era o mahala celebră a timpului. Iar Ion Dragomir – reporterul “Ilustraţiunii Române” a colindat locul şi ne oferă un instantaneu din anul 1935 al acestui loc al Bucureştiului de altă dată:

  

Cârciuma "La Mandravela"

“(…)Mandravela îşi trage renumele de la blestemata încrucişare a două drumuri funeste. Primul, duce spre puscărie; celălalt, spre casa de nebuni şi ţintirimul “Trei coceni" al cărui nume a fost schimbat în “Trei trandafiri" de văduvele tinere, neconsolate să ştie că răposaţii făuritori de iluzii matrimonial zac sub o ţărână atât de prosaic botezată. Când am trecut întâia dată pe la Mandravela, era într'o dimineaţă, doi cetăţeni, cu ochii tulburi şi părul vâlvoi, chefuiau de zor, în sunetele unei viori hodorogite, chinuită de un ţigan gras şi răguşit.

- Zi-i, mă gaşpere! - urla unul din cheflii. Că mâine mă 'ntorc iară la 411.

Erau doi proaspeţi ieşiţi din puşcărie, care-şi sărbătoreau eliberarea. Două ore mai târziu, retreceam pe la Mandravela în celălalt sens. În faţa cârciumei unde petrecuseră cheflii se adunase lume, ca la urs. Am văzut uniforme de poliţie şi o ambulanţă a salvării.

La un pas de încăierare...
la Mandravela

- Ce s'a întâmplat? 

- Ia, doi proaspeţi scăpaţi de la “411". Au petrecut de ieri dimineaţă, pe neîntrerupte. Pe urmă, s'au luat la ceartă. Unul din ei a “inţepat" pe celălalt. N'a avut săracul parte de libertate.

Compătimirea mergea către cuţitar, nu către cel cu maţele sfârtecate.

Totuşi, mi-e drag să, petrec la Mandravela, mai ales Dumineca. Am prilejul să leg cunostinţă cu oameni cât se poate de interesanţi. Aşa, de pildă, aci m'am împrietenit cu Titi Menghină, spaima Văcăreştilor.

Era într'o după amiază. Beam liniştit un păhărel de vin roşu ronţăind alune americane, când un om tânăr, ca de vreo treizeci de ani, lat în spate cât un garderob şi ciupit de vărsat veni, însoţit de o femeie destul de frumuşică şi grozav de împopoţonată, şi se instală alături de mine, la o masă.Mă uitam când la bărbat, când la femeie, ca unul care n'are ce face şi nu mai ştie încotro să-şi arunce ochii. Ea, mândră de atenţia pe care mi-o stârnise, prinse a zâmbi, privindu-mă şăgalnic cu coada ochiului. Deodată bărbatul care “prinsese mişcarea" se scoală cât era de mare, face un pas spre mine şi mă întreabă din vârful buzelor, fără să descleşteze dinţii:

- Îţi place, șefule?

- Cine să-mi placă? 

- Dumneaei, face el, arătând cu capul spre femeie.

Deţinuţi muncind la construcţia
Şoselei Văcăreşti în anul 1935

Nu ştiu de ce, îmi amintii atunci că cimitirul “Trei coceni" se află numai la doi paşi şi cu instinctual prăzii încolţite de fiară, răspunsei tocmai ceea ce bărbatul nu se aştepta să, audă:

- Îmi place ! Seamănă leit cu Marlene Dietrich. Să-ţi trăiască!...

El se uită la mine lung, mă uitai şi eu la el, dar ceva mai puţin lung. Până ce, isbucni în râs şi-mi izbi una peste umăr de mă clătinai pe picioare:

- Bată-te să te bată, sfrijitule!... Îmi place că eşti “înfipt"... Vino să-ţi prezint pe Ditrichoaia...

Şi trăgându-mă spre masa lui, ordonă femeei:

- Zi “bonjur" la domnul... E d'ai noştri.

Am rămas la masa lui Titi Menghină până spre miezul nopţii. Când m'am despărţit, m'a sărutat pe amândoi obrajii, jurându-mi ritos:

- Când oi avea vreo socoteală cu careva să mi-l spui. Vreau să bag pe unul în spital, în cinstea ta, sfrijitule !...

Aviz celor cari-mi poartă sâmbetele… “

  

Sursa: articolul “Mandravela – răspântia blestemată” semnat Ion Dragomir – publicat în “Ilustraţiunea Română” numărul din 30 octombrie 1935 – citit din colecţia Bibliotecii Digitale a Bucureştilor

Jocurile populare românești

Cele mai cunoscute jocuri populare românești, preferate de sătenii de la șes, deal și munte, în toate regiunile țării, sunt:

În Bucovina: Arcanul, Alunele, Dorneasca, Hora Unirii, Hora Bucovinei, Horodinca, Mândra, Oița, Piculeana, Roata, Ruseasca, Maramoaica, Sârboaica.

În Maramureș: Huțulia (horă urmată de sârbă), Roata (horă, jocul feciorilor), Maramureșanca (bătută urmată de horă), Jocul din Marmația (horă urmată de învârtită).

În Transilvania: Ardeleana, care are după regiuni, și alte denumiri ca Abrudeanca, Abruzana, Ardeleanca, Ardelenia, Brașoveanca, Bihoreanca, Bârsana, Hațegana, Lugojana, Mureșeanca, Someșana și altele. În multe părți din Transilvania, la acest joc i se mai zice: De învârtit, De mână, Învârtita, Joc ardelenesc, Joc de doi, Pe sub mână. Urmează: Călușarii, Danțul din Oaș, Fecioreasca, Hora Română, Păcuraru sau Ciobănașul, Romana, Tropotita, Bărbuncul (joc obișnuit la înrolarea tinerilor), Învârtita cu două fete, Breaza zis și Jocul de la noi sau De-a mâna.

În Moldova: Alivencile, Arcanaua, Barlaboiul, Ca la Breaza, Corăbiasca, Floricica, Hangu, Hora moldovenească, Hora Unirii, Lezeasca (sârbă), Mocăneasca, Nuneasca, Rața, Țiitura sau Ca la ușa cortului, Zorile (hore), Ungureasca (horă urmată de Învârtită), Pristandaua (brâu), Bătuta din Moldova, Călușerii, Chindia, Ruseasca, Sârbeasca ș. a.

În Banat: Arghileana, Argileana, Lugojana, Lugoșana, Lugozana, Câte doi, Doiu sau De-doi, Hora Unirii, Hora cuscrilor, Iedera, Leuca, Măzărica, Momiru, Pe loc, Perina, Piperiu, Rața, Sârba Banatului ș.a.

În Oltenia: Alunelul (Aluneasca), Bordeiașul, Băluța, Hora Unirii, Mânioasa, Nuneasca, Racii, Rustemul, Șimianca, Sbonțul, Ungurica (hore), Brâulețul, Bătuta, Banul Mărăcine, Chindia, Călușarii etc.

Muntenia: Boereasca (hora lui Anton Pann), Bugeacu (Bugheanu), Ca la Breaza, Ca la ușa cortului, Ciobănașul, Hora Unirii (hora mare), Hora de la Mărășești, Hora România Mare, Jianca, Nuneasca, Perinița, Tărășelul, Țigăneasca, Zorile (hore), Brâulețul, Bătuta, Banul Mărăcine, Chindia, Călușarii, Sârba.

În Dobrogea: Ațica, Cărășelul, Ciobănașul, Floricica, Joiana, Mocăneasca, Nuneasca, Oltenașul, Popârlan, Rața, Sultănica (hore), Chindia, Geamparalele, Lezeasca (sârbă), Paidușca, Șirimboiul (învârtite), Banul Mărăcine etc.

Cele mai multe, cele mai cunoscute și cele mai agreate jocuri populare românești în tot cuprinsul țării sunt: Hora, Sârba, Brâulețul, Învârtita,  Chindia, care au diferite numiri, Călușarii și Banul Mărăcine, care este considerat joc specific oltenesc.

Toate jocurile noastre naționale se execută cu pas sprinten și în tempo vioi, după aceeași cunoscută și frumoasă melodie, ce au fiecare dintre ele.

Dintre toate popoarele, românii sunt cei mai buni jucăuși în ritm colectiv.

P.S.

Sursa: revista „Izvorașul”, nr. 1, ianuarie, 1935.

Rusalii, ce nu trebuie să faci în această zi

RUSALII, CE NU TREBUIE SĂ FACI ÎN ACEASTĂ ZI

Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile este sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfântului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos și se celebrează anual la 50 de zile după Înviere.

Se pare că sărbătoarea Rusaliilor se ține diferit în funcție de fiecare regiune a țării. Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia,  Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.

În tradiția românească se spune că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”.

La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.

De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi “luați din Rusalii” sau pociți de către Ielele neiertătoare.

O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici.

loading...

Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și bani.

Un alt obicei specific Rusaliilor care se întâlnește prin zonele ardealului poartă numele de “Împănatul boului”. Obiceiul constă într-o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat boul va fi eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.

Tot în Ardeal, imediat după Rusalii, se practică obiceiul numit “udatul nevestelor”. Pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului tradiția spune că acestea trebuie stropite cu apă, scrie traditii-superstitii.ro.

Pe langă multitudinea de tradiții și obiceiuri, de Rusalii întâlnim și o serie de superstiții, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt următoarele:

În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi;

De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele;

Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarce nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua;

De la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;

În ziua de Rusalii nu e bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi “luat din Rusalii”, etc.

Să fim copii - La mulţi ani!

Astăzi, de ziua copilului,
acordă-ţi timp şi gândeşte-te la cea mai frumoasă amintire
din copilărie. Nu-i aşa că acum te simţi minunat?

La mulţi ani!

Cele mai mari bucurii le
trăiam în copilărie, când ne jucăm. Aşa că hai să ne întâlnim în astă seară şi să cântăm melodiile noastre preferate de când eram mici!

Zambetul inimii: GÂNDURI FRUMOASE DESPRE COPII ȘI COPILĂRIE

Zambetul inimii: GÂNDURI FRUMOASE DESPRE COPII ȘI COPILĂRIE:

GÂNDURI FRUMOASE DESPRE COPII ȘI COPILĂRIE

Fiecare copil vine pe lume cu 

mesajul ca Dumnezeu nu este inca dezamagit de oameni.

Rabindranath Tagore

Copiii sunt mâinile cu ajutorul 

cărora atingem cerurile.

Henry Ward Beecher

 Copiii sunt mesaje vii pe care

 le trimitem unor timpuri pe care nu

 le vom mai apuca.

Neil Postman

Faptele copiilor sunt un testament

pe care îl primesc la maturitate de

la părinții lor.

Christopher Paolini 

Petrecem primele 12 luni cu copiii

noștri pentru a-i învăța să meargă 

și să vorbească , iar următoarele 

12 luni spunându-le să stea jos și 

să tacă.

Phyllis Diller

Un copil poate pune întrebări la 

care un înțelept nu are răspunsuri.

Anonim

Poți învăța multe lucruri de la copii.

De exemplu, despre cât de multă 

răbdare ar trebui să ai .

Franklin P. Jones

Ne îngrijorăm despre ce ar putea 

deveni în viitor un copil , dar uitam 

că el este cineva și acum.

Stacia Tauscher

Copiii încep prin a-și iubi părinții ; 

pe măsura ce cresc încep să îi 

judece ; uneori, îi iartă.

Oscar Wilde

Lumea redevine nouă cu fiecare 

copil care intră în viața noastră.

Robert Brault

Te îngrijorează faptul că își petrece 

anii lui timpurii fără a face nimic ? 

Cum așa ? Este un nimic să fii 

fericit ? Să nu faci altceva toată 

ziua decât să sari , să te joci și 

fugi cât te țin puterile ? Niciodată 

în viață nu va fi atât de ocupat .

Jean-Jacques Rousseau

"Cea mai eficientă educație 

pentru un copil constă în joaca

 lui cu lucruri frumoase."

Platon

"Copilul trebuie să știe că este 

un miracol , de vreme ce de la 

începuturile lumii și până la 

sfârșitul ei , nu a mai fost și nu

 va mai fi nici un copil asemeni lui.

Pablo Casals

Indiferent dacă cresc , ei rămân

totuși copiii noștri , și unul din 

cele mai importante lucruri pe 

care le putem dărui este dragostea noastră necondiționată .O iubire 

care nu depinde de nimic decât 

de faptul că sunt copiii noștri.

Rosaleen Dickson

Copiii sunt cea mai valoroasă 

resursă a lumii și cea mai mare 

speranță a ei pentru viitor.

John Fitzgerald Kennedy

Copiii nu își vor aminti de lucrurile materiale pe care le-ai dăruit lor ,

ci de simțămintele pe care le-ai 

împărtășit lor .

Richard L.Evans

Nu există 7 minuni în ochii unui 

copil , ci 7 milioane.

Walt Streightiff

"Este mai ușor să construiești un 

copil puternic decât să repari un 

matur stricat." 

Frederick Douglass

"Oricine crede că arta conversației 

a murit, trebuie să încerce să ducă 

un copil la culcare." 

Robert Gallagher

"A face curat în casă atunci când 

copiii tăi sunt încă în creștere este 

ca și cum ai dezăpezi drumul din fața casei în timp ce continuă să ningă."

Phyllis Diller

"Copiii descopera totul în nimic ; 

oamenii nu găsesc nimic în toate."

Giacomo Leopardi

"Atunci când încercăm să ne 

instruim copiii despre totul din 

viață , ei ne învață ce este viața."

Angela Schwindt

"Copiii te fac să iți dorești să iei 

viața de la început".

Muhammad Ali

Copii sunt imprevizibili.Nu poți ști niciodată când vor descoperi din 

nou că te contrazici." 

Franklin P. Jones