Se afișează postările cu eticheta biblioteca. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta biblioteca. Afișați toate postările

joi, 1 decembrie 2022

Rostul neamului românesc în planul lui Dumnezeu - Zile naţionale - Cronopedia

Părintele Iustin Pârvu

85b4fc771e0dc06aa47506b3e2671a15.jpg?profile=RESIZE_400xCe doresc eu neamului nostru? Îi doresc un singur lucru. Și mai important decât orice. Îi doresc să fie un popor mai legat unul de altul. Pentru că unitatea aceasta a noastră ne-a menținut din primele începuturi ale existenței noastre. Începând de la Bogdan, întemeietorul Moldovei noastre, prin toți domnitorii, familiile Mușatinilor, familiile strămoșilor noștri, un Matei Basarab, un Vasile Lupu, un Ștefan cel Sfânt și Mare – toți au propovăduit această unitate în Iisus Hristos. Și numai așa au biruit. Ei bine, în veacul aceasta a venit satana cu foarte multă sămânță și a aruncat-o în grâul acesta al nostru ortodox. A semănat neghină zi și noapte, încât a ajuns până la ultima suflare a românului nostru, să nu se mai înțeleagă unul cu altul, să nu se mai asculte, să nu se mai unească. Și de aceea noi, ca neam, vom mai exista doar prin această revenire a unității noastre.

Să ne rugăm și să ne unim în forță. Să formăm, în sfârșit, un element românesc, să dăm o nuanță cât mai potrivită cu nevoile și cu vremea cu care ne confruntăm. Poporul acesta este foarte neîncrezător la ora actuală. Nu mai crede nimic. Un ziar dacă-l iei să-l frunzărești, te uiți doar la concluzii și (înțelegi) ce vrea să spună. Vezi câte 2, 3 coloane acolo și te uiți doar la 2, 3 rânduri de la urmă și cu asta ai citit ziarul. Ei bine, așa s-a plictisit și omul acesta de tot ceea ce i s-a spus până în prezent. De abia după 50 de ani dacă mai apar încă vreo două, trei generații pentru echilibrare, pentru înțelegerea lucrurilor, ca după aceea să poți zice: „Măi, cam ajungem la o răscruce! Unde o fi drumul acesta pe care mergem noi: înspre Rarău sau la Vatra Dornei? Unde duce?”. Atunci va veni ziua să spunem: „Uite, ia-o pe aici că într-acolo merge la Crucea și ajunge la Rarău”.

Să știți că Dumnezeu dă înțelepciune poporului, dă înțelepciune omului, dă înțelepciune să poată să iasă din prăpastie. Și de aceea trebuie să formăm această unitate, de armonie, de înțelegere. Să vorbim același grai, să vorbim aceeași limbă, să credem în același Dumnezeu, să fim cu fața înspre un singur Altar și atunci noi putem să deschidem o cale. Ca întotdeauna, nu e ușoară calea aceasta! Sigur, n-ai să ai o dată 7000 de oameni, n-ai să ai 5 milioane, dar câte puțin așa, să știți că se formează o forță din ce în ce mai puternică, datorită rugăciunilor pe care le faci tu, ca inițiator al lucrurilor și ca popor. Altfel nu se poate face. Trebuie să apari în fața omului altul decât a avut el pân-acum. Eu m-am convins, să știți, că foarte multe lucruri se pot face cu poporul ăsta. Este excepțional de frumos să stai în mijlocul lui! N-ai de făcut nimic altceva decât să împărtășești mizeria, greutățile și suferințele cu el. Lui nu-i trebuie altceva mai mult decât asta și atunci te crede.

Extrase din Ne vorbește Părintele Iustin.

 

joi, 24 noiembrie 2022

Colindăm din toată țara - Pentru tot românul... oriunde s-ar afla! - Colocvii - Cronopedia

Colindăm din toată țara - Pentru tot românul... oriunde s-ar afla! - Colocvii - Cronopedia

Din toată țara venim

Nașterea să o vestim

Mândru să vă colindăm

La mulți ani să va urăm!

Din Maramureșu' drag

Noi aici ne-am adunat

Că aceasta-i seară sfântă

Tăt românul să colindă.

Din frumoasa Bucovina ,

Ne-o dat Ștefan o lumină,

Sufletul să-l luminăm,

Pe toți să va colindăm.

Vestea când o auziră

Munteni și Olteni porniră

Să vă colindăm frumos

De nașterea lui Hristos.

Dacă tot Banatu-i fruntea

Am venit cu drag aicea

Asta-i sară de Crăciun

Colindăm tot omul bun.

<

...

Din Ardeal noi am adus

Un colind pentru Iisus

Și cu drag v-il dăruim

Că din suflet vă iubim.

Sufletește-n mare lume

Ca noi nu colindă nimeni

Romanul de când se știe

Tot român el o să fie

Și de ești departe-n lume

La mulți ani,

Mulți ani române.

marți, 22 noiembrie 2022

„Vovidenia” – sărbătoarea care dă startul colindelor

„Vovidenia” – sărbătoarea care dă startul colindelor

Prima sărbătoare importantă din Postul Nașterii Domnului, prăznuită cunoscută în popor și sub numele de „Vovidenia” sau „Ovidenia”, ne aminteşte tuturor de aducerea Fecioarei Maria la templul din Ierusalim, la vârsta de trei ani, de către părinţii săi, Ioachim şi Ana. Praznicul marchează momentul în care Maica Domnului a fost primită solemn de comunitatea templului, condusă de preotul Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul.

Intrarea-in-Biserica-a-Maicii-Domnului-min.jpg

Astfel, vedem că părinții Maicii Domnului, Ioachim şi Ana, și-au împlinit promisiunea făcută lui Dumnezeu în rugăciunile lor. Mai exact, Sfânta Ana nu putea să nască prunci şi, din acest motiv, urmând modelul din Sfânta Scriptură și încredințată fiind de cele ce s-au petrecut cu mama prorocului Samuel, tot pe nume Ana (care era şi ea stearpă), se ruga fierbinte lui Dumnezeu, alături de soțul ei, Ioachim, să le dăruiască un copil. Şi au promis Sfinţii Ioachim şi Ana că, dacă Dumnezeu le va asculta și îndeplini cererea, vor dărui şi închina pruncul lui Dumnezeu. Dincolo de istoricul sărbătorii și de dezlegarea la pește din această zi, un aspect important pe care ar trebui să-l reținem este că, praznicul acesta dă, în mod oficial, startul colindelor.

Între toate știrile și opiniile pe care le-am regăsit în ultimele zile în mediul on-line, una mi-a atras atenția și m-a mâhnit pentru câteva momente. Este vorba despre opinia unui psiholog, intervievat de postul britanic Sky News, care a subliniat ideea că prea multe colinde și cântece de Crăciun ascultate „prematur”, adică pe parcursul lunii noiembrie, pot să aibă un impact negativ asupra sănătății noastre mintale. Psihologul continuă intervenția sa aducând și un argument: colindele redate pe radio sau prin intermediul altor mijloace mass-media le pot aduce oamenilor stări de anxietate și panică, întrucât le aduc aminte de toate chestiunile pe care le au de rezolvat în preajma sărbătorilor: cadouri, meniuri de sărbători, planuri de călătorie. Într-un cuvânt, tot ceea ce ține de trup și de bucuria fizică, trupească. Și ne întrebăm, pe bună dreptate: dar sufletul unde-i în toată această schemă? De ce nu se vorbește și despre împlinirea duhovnicească și despre bucuria pe care sufletul nostru o simte în această perioadă prin intermediul colindelor și al cântărilor bisericii? Căci, ca printr-o minune vrednică de sinaxare, colindul are încă această putere: de a ne purta din mijlocul orașelor către spațiul ca de poveste al copilăriei, după care tânjim mereu în această perioadă. Și apropo de acest aspect: de ce se spune că, de la Vovidenie, putem asculta colinde, conform învățăturii Bisericii? O fi, totuși, prea devreme startul colindelor, așa cum spun psihologii?

Răspunsul îl regăsim într-o rânduială legată în mod exclusiv de sărbătoarea aceasta din ziua de 21 noiembrie. Este vorba despre catavasiile Nașterii Domnului, o serie de cântări care sunt intonate pentru prima dată în biserică la Utrenia sărbătorii Intrării în biserică a Maicii Domnului și care se cântă până pe 30 decembrie inclusiv. Cântările acestea încep cu o veste minunată: „Hristos se naște, slăviți-L, Hristos din ceruri întâmpinați-L”, veste care ne cheamă pe toţi la întâlnirea mântuitoare cu Hristos. Cuvintele acestea, adică primele versuri ale catavasiilor, sunt preluate dintr-o omilie la Nașterea Mântuitorului Hristos, celebră la vremea ei, a Sfântului Grigorie Teologul. Catavasiile sunt și o chemare la sfințire și luminare, adresată tuturor, pentru a-L primi așa cum se cuvine pe Hristos, Cel Care S-a făcut om din iubire infinită față de noi și pentru a ne aduce mântuirea sufletelor noastre și viața cea veșnică.

Din punct de vedere etimologic, termenul „catavasie” vine din grecescul „katabaino”, care înseamnă „a coborî”. Explicația este aceea că în vechime, sau în unele mănăstiri chiar și astăzi, cântăreții celor două strane, după ce cântau troparele din odă, coborau din cafas în mijlocul bisericii, unde cântau împreună irmosul, adică troparul de la început.

Catavasiile sunt, de fapt, un început de colindă. Sunt semnul că, din această zi, putem asculta și cânta colinde, deosebitele cântări de bucurie care vestesc Întruparea Fiului lui Dumnezeu și nașterea Sa smerită, dar plină de har și de binecuvântare, în ieslea sărăcăcioasă de la Betleem. Tradiția colindului urcă în timp până în vremea romană, când la începutul lunii ianuarie aceștia organizau acele petreceri păgâne intitulate „calendae” – nume dat sărbătorii Anului Nou. Cu acest prilej, copiii romanilor mergeau din casă în casă, cântau imne și făceau urări de belșug, împlinire și noroc. Odată cu Întruparea Mântuitorului, creștinii au „botezat” acest obicei păgân și l-au transformat într-o tradiție curată, care dăinuie până în zilele noastre: vestirea Nașterii Domnului, începutul mântuirii acestei lumi.

FOTO Arhiva Adevărul

Am aflat de curând și o curiozitate pe care dorim să v-o împărtășim: pentru că veți auzi în această perioadă a colindelor fredonându-se în colindele tradiționale românești expresii precum „florile dalbe, flori de măr” sau „măruț, mărgăritar”, să știți că și expresiile acestea sunt legate tot de sărbătoarea Vovideniei. În satul românesc de odinioară, în ziua de 21 noiembrie, de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, părinții le aminteau copiilor să pună în cana cu care luau Agheasmă la Bobotează sau în alt vas din sticlă sau lut, ramuri de măr din livadă, le turnau apă și le așezau în casă, la fereastră, astfel încât să aibă lumină și căldură. Până în Ajunul Crăciunului sau chiar de Anul Nou, în plină iarnă deci, crenguțele înfloreau. Copiii le luau, le strângeau într-un mănunchi și le foloseau ca sorcove, aducând uimire și bucurie pe chipurile celor care primeau colindul.

Așadar, într-o lume asaltată din ce în ce mai mult de păreri, diagnostice și remedii psihologice, să nu uităm de acel „psyche”, cuvânt de origine grecească, tradus prin „sufletul uman”. Tot vechii greci credeau într-o legătură emoțională indestructibilă dintre muzică şi vindecare și, cu siguranță, credința lor nu era greșită. Nu, nu minimalizăm în vreun fel eforturile și competențele psihologilor, care s-au dovedit a fi deosebit de importante în multe situații-limită. Însă, când ne gândim la dorul de cei dragi, la locurile copilăriei și la amintirile care pur și simplu refuză să dispară din cufărul cu amintiri de suflet, nu există „antidot” mai bun decât colindul sfânt și bun. 

Sursa: http://blog.bizanticons.ro

 

duminică, 12 decembrie 2021

Ovidiu Cristian Dinică - Unsprezece septembrie

Ovidiu Cristian Dinică - Unsprezece septembrie

Ovidiu Cristian Dinică - Unsprezece septembrie - Reeditare electronică cu acceptul direct al autorului OVIDIU CRISTIAN DINICĂ şi al Bibliotecii Cronopedia, realizată de Ioan Muntean.

miercuri, 8 decembrie 2021

Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii)

Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii) p>Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii)

Elena Tudosă - Iubire şi chin (poezii) - Reeditare electronică cu acceptul direct al autorului ELENA TUDOSĂ şi al Bibliotecii Cronopedia, realizată de Ioan Muntean.

Premiu editorial oferit de Biblioteca Cronopedia pentru activitatea literară desfăşurată online.

joi, 14 octombrie 2021

Taifas literar 28, trim II, 2021

Taifas literar 28, trim II, 2021

Taifas literar, nr. 28, trim. II, 2021 - apare trimestrial
Revista Taifas literar - revistă multilingvă de scrieri şi opinii literare - ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198; Fondată la Constanţa, noiembrie 2015;
REDACŢIA REVISTEI: Director-fondator: Lenuş Lungu; Redactor-şef: Gabriela Mimi Boroianu; Tehnoredactor: Ioan Muntean; Corectori: Gabriela Mimi Boroianu, Ioan Muntean; Redactori & colaboratori: Gabriela Mimi Boroianu, Lenuş Lungu, Paul Rotaru, Camelia Ardelean, Adriana Iftimie Ceroli, Puiu Răducan; Grafică, coperţi, ilustrare: Ioan Muntean – prelucrare foto web;
Colaboratori: prof. Florin Smarandache – SUA, Cristian George Brebenel – Uniunea Scriitorilor Craiova, Ion Cuzuioc - Ambassador of Peace – Chișinău, prof. Smaranda (Mada) Cazan-Livescu UNIFERO & Diplomatic – USA
Membru de onoare (postmortem) Constantin Stana

luni, 4 octombrie 2021

o durere căzută - Ioan Muntean - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

o durere căzută - Ioan Muntean - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică: Cyberpoeme Ioan Muntean o durere căzută Ioan Muntean o durere căzută o frunză mică ca o durere căzută   nu am vrut să pășesc pe pielea ta atât de clare și…

Cyberpoeme

Ioan Muntean

o durere căzută

Ioan Muntean

o durere căzută

o frunză mică

ca o durere căzută

 

nu am vrut să pășesc

pe pielea ta

atât de clare și subțiri

urme tăcute ai păstrat

 

acum alte zeci

devin precum un etaj

înainte să ajung acasă

 

și tot te întâlnesc

şi trebuie să-mi urăsc picioarele

pentru că ai ales astăzi să mă călătorești

joi, 15 aprilie 2021

Taifas Literary Magazine No. 9, March, 2021 - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

Taifas Literary Magazine No. 9, March, 2021 - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică: Taifas Literary Magazine No. 9, March, 2021 Biblioteca Cronopedia & World literary forum for Peace and Human Rights yaer I, no. 9, March, 2021 ISSN 2…

Taifas Literary Magazine No. 8, February, 2021
Biblioteca Cronopedia & World literary forum for Peace and Human Rights
yaer I, no. 9, March, 2021
ISSN 2458-0198
ISSN-L 2458-0198
Founded in Constanţa, June 2020
Revista de scrieri şi opinii literare Taifas Literar poate fi citită online pe site-urile Cronopedia (lenusa.ning.com)
or: Taifas Literay Magazine (shorturl.at/rxCGS)
Taifas Literary Magazine
The magazine appears in Romania

editorial office

Founding President Lenuș Lungu, Santosh Kumar Biswa

Director: Lenuș Lungu, Santosh Kumar Biswa, Ioan Muntean

Deputy Director: Paul Rotaru

Technical Editor Ioan Muntean

Covers Ioan Muntean

Editor-in-Chief: Ion Cuzuioc

Deputy Editor: Stefano Capasso

Editorial Secretary: Anna Maria Sprzęczka

 

Editors: Vasile Vulpaşu, Anna Maria Sprzęczka, Pietro Napoli, Myriam Ghezaïl Ben Brahim, Zoran Radosavljevic, Suzana Sojtari

Iwan Dartha, Auwal Ahmed Ibrahim, Destiny M O Chijioke, Nikola Orbach Özgenç

Authors in summary:

Adepoju Adeola 36, Alby Raymond Parackal 15, Amb. Maid Corbic 37, Annette (Wengert) Tarpley 38, Apu Mondal 33,

Auwal Ahmed Ibrahim 27, 59, Babangida B. Shira 57,

Bhagirath Choudhary 10, Birendu Kumar Sinha 33,

Bogdana Găgeanu 27, Chandan Bhattacharya 26, Clive Norman 14, Dr. Prasana Kumar Dalai 38, Eagle Gold 18, Francesca Ghiribelli 12, Ganimete Jakupi Demiri 34, Gerlinde Staffler 24, 26, Guna Moran 16, Ibrahim Honjo 23, Isilda Nunes 22, Jeannie Ashton 23,

Joanna Svensson 19, Kamal Dhungana 26, Kamrul Islam 22,

Lenuș Lungu 53, Lomas Kumar Bhatt. 24, Lyn Ramos V Alfonso 2, Mariana Kiss 33, Marivic Nemi 34, Maruf Shaikh 8,

Meethesh Nirmohi 52, Merchants Of Lies 25, Mirosław Grudzień 43, Mladen M. Tokić 30, Muhammad Abdul Wahid 31,

Muhammad Ishaq Abbasi 2, 37, 59, Myriam Ghezaïl Ben Brahim 21, Nwankwo Victor Avic 25, Odujebe Oluwole 18, Paul Rotaru 3,

Petrică Tatu 32, Punya Devi 10, 35, Ramesh Chandra Pradhani 7, 14, 30, Raúl Bolaños Romero 47, Refik Martinovic 25, Šahdo Bošnjak 39, Sameer Goel 12, 51, Sameer Goel 51, Santosh Kumar Biswa 18, 28, Selma Kopic 20, Shikdar Mohammed Kibriah 15,

Šolkotović Snežana, 35, Stefano Capasso 15, Sugar Zedna 59, Temitope Michael Omotoso 21, Voula Memou 32,

Zoran Radosavljević 50

miercuri, 17 martie 2021

Revista Cronos nr. 45, trim. I, 2021 - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

Revista Cronos nr. 45, trim. I, 2021 - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică: Revista Cronos nr. 45, trim. I, 2021. Revista Cronos - izvor de cultură, peniţa de aur - revistă internaţională de cultură, fondată la Constanţa, martie 2013…

Revista Cronos nr. 45, trim. I, 2021.
Revista Cronos - izvor de cultură, peniţa de aur - revistă internaţională de cultură, fondată la Constanţa, martie 2013, Anul VIII, serie nouă. ISSN 2286 – 1963. ISSN-L 2286 – 1963.


Nr. 1 (45)/2021
Revista culturală Cronos ~ Peniţa de Aur– izvor de cultură poate fi citită online pe site-ul Cronopedia (lenusa.ning.com).
Email: cronostaifas@gmail.com
tel.: 0770406865


REDACŢIA:
Director fondator: Lenuş Lungu
Director: Nicolae Vasile
Redactor şef: Ioan Muntean
Secretar de redacţie: Gabriela Mimi Boroianu

Redactori & colaboratori: Gabriela Mimi Boroianu, Lenuş Lungu, Camelia Ardelean, Adriana Iftimie Ceroli, Mircea Gordan, Rodica Bogdan
Grafică şi ilustrare: Ioan Muntean
Coperţi: Ioan Muntean (selectare foto web)
Tehnoredactare: Ioan Muntean
Corectură: Gabriela Mimi Boroianu
Colaboratori: Ion Cuzuioc - Ambasador of Peace – Chișinău, prof. Smaranda (Mada) Cazan-Livescu - UNIFERO & Diplomatic USA

sumar revistă

Adrian Grauenfels 23, Adrian Mocanu 20, Adrian Scriminț 34, Agafia Drăgan 28, Alexandru Cazacu 19, Anişoara Iordache 49, Constantin Preda (Condei Blog) 31, Cornel Neagu 16, 57, Costel Zăgan 17, Emilia Popescu Rusu 37, Gabriela Mimi Boroianu 13, 46, 47, George Ioniță 15, Iliana Cătănescu 45, Ioan Muntean 52, Ion Pârâianu 7, Lenuș Lungu 12, Mihai Katin 64, Nicolae Vasile 54, Nicu Doftoreanu 21, Ovidiu Dinică 22, Paul Rotaru 3, Puiu Răducan 40, Radu Părpăuță 41, Rodica Bogdan 50, Veronica Șerban 10, Vladimir Nichita 14, Zina Dorina 48

...

miercuri, 10 februarie 2021

Taifas Literary Magazine No. 7, January, 2021

Taifas Literary Magazine No. 7, January, 2021

Taifas Literary Magazine No. 7, January, 2021 - ISSN 2458-0198 ISSN-L 2458-0198
Founded in Constanţa, June 2020
The magazine appears in Romania
editorial office
Founding President Lenuș Lungu
Director: Lenuș Lungu, Ioan Muntean
Deputy Director: Paul Rotaru
Technical Editor Ioan Muntean
Covers Ioan Muntean
Editor-in-Chief: Ion Cuzuioc
Deputy Editor: Stefano Capasso
Editorial Secretary: Anna Maria Sprzęczka
Editors: Vasile Vulpaşu, Anna Maria Sprzęczka, Pietro Napoli, Myriam Ghezaïl Ben Brahim, Zoran Radosavljevic, Suzana Sojtari
Iwan Dartha, Auwal Ahmed Ibrahim, Destiny M O Chijioke, Nikola Orbach Özgenç

vineri, 22 ianuarie 2021

Peace and love multilingual international anthology/antologie internaţională multilingvă/Lenuş Lungu - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

Peace and love multilingual international anthology/antologie internaţională multilingvă/Lenuş Lungu - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică: (clic pe imagine pentru a citi online)

(clic pe imagine pentru a citi online)

Peace and love: multilingual international anthology = antologie internaţională multilingvă/Lenuş Lungu. - Iaşi: StudIS, 2020
Index
ISBN 978-606-48-0625-3
821.135.1
Biblioteca Cronopedia
Associazione Internazionale Caffe letterario
coordonator Lenuş Lungu

autori antologie

PAUL ROTARU

NICU DOFTOREANU

IVAN GAĆINA

ELŻBIETA EWA JUDA

DIJANA UHEREK STEVANOVIĆ

LJUBINKA DIMITRIJEVIĆ

SORIN BĂLĂŞCĂU

ANNA M. SPRZĘCZKA

RENATA SENDROWICZ

JOANNA SVENSSON

OVIDIU DINICĂ

ADRIAN SCRIMINŢ

ELENA TUDOSĂ

NICOLETA MIJA

GORDANA SARIĆ

GABRIEL TODICĂ

ELIZA SEGIET

LUCIANA IANCULESCU

МИЛКА МИНКОВА

PETRU PLATICA (PLĂTICĂ)

SANTOSH KUMAR BISWA

 

premii concurs visele nu mor niciodată

FLORENTINA DANU

COSTEL ZĂGAN

COSTACHE NASTASE

KARELIA MIHAELA NEACŞU

ELENA COCA MAHALU

AURORA LUCHIAN

ANNA MARIA SPRZĘCZKA-STĘPIEŃ

 

premii peace and love

ION CUZUIOC

IWAN DARTHA

GINA BONASERA

IRINA CRISTINA ŢENU

RATNASAM SIB II

JEANETTE NEL LE ROUX

MARIA DULCE LEITĂO REIS

MASOOMA ALI

ZORAN RADOSAVLJEVIC

MILKA MINKOVA

AIDA G. ROQUE

ISABELA ZUBKO

RO HAMEDULLAH

JULIAN SUJENDRAN

SELMA KOPIC

EVICA KRALJIĆ

ABHIJIT CHAKRABORTY

FLORENTINA DANU

KULINA SLOBODANKA SRBIJA

ANAM ANANDA

LORETA TOADER

  1. S. SAROJA

ERMELINTA( MELINA) PAPA

TIMOTHY MICHAEL DIVITO

BHARATI NAYAK

 

premii cronopedia

MARIA GIURGIU

CONSTANTIN BIDULESCU

NICOLETA MIJA

menţiuni cronopedia

ADA NEMESCU

STEJĂREL IONESCU

 

luni, 28 decembrie 2020

Taifas Literary Magazine No. 6, December, 2020 - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

Taifas Literary Magazine No. 6, December, 2020 - Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

Taifas Literary Magazine No. 6, December, 2020 - ISSN 2458-0198 ISSN-L 2458-0198
Founded in Constanţa, June 2020
The magazine appears in Romania
editorial office
Founding President Lenuș Lungu
Director: Lenuș Lungu, Ioan Muntean
Deputy Director: Paul Rotaru
Technical Editor Ioan Muntean
Covers Ioan Muntean
Editor-in-Chief: Ion Cuzuioc
Deputy Editor: Stefano Capasso
Editorial Secretary: Anna Maria Sprzęczka
Editors: Vasile Vulpaşu, Anna Maria Sprzęczka, Pietro Napoli, Myriam Ghezaïl Ben Brahim, Zoran Radosavljevic, Suzana Sojtari
Iwan Dartha, Auwal Ahmed Ibrahim, Destiny M O Chijioke, Nikola Orbach Özgenç