Revista Cronos nr. 11 (32), noiembrie 2016

Revista Cronos nr. 11 (32), noiembrie 2016

Revista Cronos nr. 11 (32), noiembrie 2016  - azuriu de octombrie. Revista Cronos, Peniţa de aur, Izvor de cultură - revistă de cultură, fondată la Constanța, martie 2013, Anul III, serie nouă. ISSN 2286 – 1963. ISSN-L 2286 – 1963.

NOTĂ: Revista apare şi în format tipărit. Pentru achiziţionare contactaţi pe Ioan Muntean sau Gabriela Mimi Boroianu.

Elena Toma - Club XXL: Legenda mamei

Elena Toma - Club XXL: Legenda mamei:

Legenda mamei

Se spune că odată, Gingaşul- ghiocel îşi trudea mintea cu o întrebare. Ieri, când tocmai scosese capul din zăpadă, zărise un copil care ţinea în mână un alt ghiocel pe care, spunea el, urma să i-l dăruiască mamei sale. Supărat că nu- şi putuse saluta măcar fratele mai mare cu care plecase băiatul voios, Gingaşul- ghiocel se intrebă ce putea însemna cuvântul acesta” mamă”, ca să merite ruperea unei flori atât de superbe cum era el. 

Şi tot frământându-şi mintea, se gândi să-l întrebe pe Bătrânul- ghiocel ce înseamnă “mamă”. El avea deja 5 zile de când zărise lumina şi sigur trebuia să ştie.

–        Bătrâne-ghiocel, spuse ghiocelul sfios, am o întrebare.

–        Ia spune!

–        Ce înseamnă “mama”?

La auzul acestor cuvinte, Batrânul- ghiocel surâse.

–        Vrei să ştii ce-nseamnă “mama”?

–        Da, răspunse temător Gingaşul- ghiocel.

–        Dragul meu, mama este cea mai scumpă fiinţă din lume şi cel mai preţios cuvânt. Fără mamă nicio fiinţă nu ar exista. E la fel de importantă ca şi apa cu care te hrăneşti, ca şi soarele de unde-ţi iei lumina, la fel ca aerul pe care-l respiri. Toată lumea ar trebui să aibă o mamă. Ea a apărut din dorinţa oricărei vietăţi de a fi protejată. Este importantă mai ales pentru copii. Fără o mamă, nimeni nu le-ar şterge lacrimile de pe obrăjori, fară ea nu ar putea creşte. Ea este cea care îndură toate suferinţele şi-şi duce povara până la capăt. Ea e blândă, iubitoare si răbdătoare. E singura care poate alina durerea, e singura care poate oferi căldura, liniştea şi pacea oricărui suflet. De aceea a luat naştere mama. Din nevoie. Şi cât de tristă şi de neînsemnată ar fi lumea dacă nu ar exista mama, care dă culoare şi viaţă la toate câte sunt pe-acest pământ!

–        Ce importantă este mama! spuse mirat şi încântat Gingaşul- ghiocel. Dar deodată se întristă şi începu să plângă cu lacrimi amare. Spuneai că toate fiinţele ar trebui să aibă o mamă, Bătrâne- ghiocel. Ei, bine, atunci eu de ce nu am una?

–        Prostuţule, spuse Bătrânul- ghiocel. Păi, mama ta e zăpada! Dacă nu-ţi ţinea ea de cald toată iarna cu haina ei pufoasă, acum nu mai trăiai. Iar, tată-ţi este soarele care te mângâie cu razele sale duioase în fiecare zi.

–        Aşa este, spuse atunci înveselit Gingaşul- ghiocel. Cu toate astea, să ştii că tare mi-aş dori să cunosc o mamă care să semene descrierii tale.

–        Ei bine, mâine sunt sigur ca o vei întâlni, răspunse Bătrânul- ghiocel. Băiatul care tocmai ţi-a rupt fratele mai mare, vine în fiecare zi să culeagă câte un ghiocel pentru mama lui. Aşa că, vezi cum îl impresionezi în haina ta sclipitoare şi te va alege. Şi îţi mai spun un secret: când îi vei săruta mamei podul palmei, să ştii că vei fi cea mai norocoasă floare din lume.

sursa net

Literatura popoarelor: A BĂTUT LA UȘA TA CINEVA...- de Costache Ioanid

Literatura popoarelor: A BĂTUT LA UȘA TA CINEVA...- de Costache Ioanid:

A BĂTUT LA UȘA TA CINEVA...- de Costache Ioanid

A  BĂTUT LA UȘA TA CINEVA... de Costache Ioanid A bătut la uşa ta  cineva... şi n-a răspuns nimenea.  În tăcerea negrei nopţi  stă un om şi  plânge...  Faţa Lui e numai răni,  pieptul numai sânge.  - Cine eşti, străin pribeag ?  Cine eşti ?  De-a cui jale pribegeşti ?  Pentru cine Te-au brăzdat  bice fără număr ?  Ce povară Ţi-a lăsat  rana de pe umăr ?  - Eu sunt robul ce slujesc  tuturor...  Un om al durerilor...  Nimeni plată nu Mi-a dat...  Numai spini şi ură. Numai roşii trandafiri  pieptul Mi-l umplură. Eu sunt Pâinea ce S-a frânt  lumii-ntregi. Şi sunt vinul noii legi !  N-am venit să plâng în drum  răni usturătoare...  Plâng pe cei ce pierd acum  ultima chemare.     A bătut la geamul tău  cineva... O, deschide-I, nu mai sta !  Nu-L lăsa să plece trist Poate niciodată mâna Lui la uşa ta  n-are să mai bată !

Elena Toma - Club XXL: 3 MARTIE, Ziua Mondială a SCRIITORILOR

Elena Toma - Club XXL: 3 MARTIE, Ziua Mondială a SCRIITORILOR:

3 MARTIE, Ziua Mondială a SCRIITORILOR

Data de 3 martie, este marcată, în întreaga lume, ca Ziua Mondială a Scriitorilor şi celebrează rolul pe care îl are literatura în dezvoltarea societăţii umane, în oricare colţ al globului, prin libertatea cuvîntului.

Sărbătorită din 1986, Ziua Mondială a Scriitorilor a fost propusă de Congresul Internaţional al PEN Club. Fondată în 1921, la Londra, organizaţia PEN Club Internaţional – acronimul de la „Poets, Essayists si Novelists” (Poeţi, eseişti şi novelişti) – este o asociaţie care include scriitori ai tuturor genurilor literare, de la jurnalişti şi traducători pînă la istorici, şi are drept scop promovarea prieteniei şi a sprijinului între scriitorii din toată lumea. Ideea înfiinţării acestei organizaţii a aparţinut scriitorului englez C. A. Dawson Scott, iar primul preşedinte a fost John Galsworthy. Printre primii membri ai organizaţiei – considerată primul O.N.G. din lume – s-au numărat Joseph Conrad, Elizabeth Craig, George Bernard Shaw şi H.G. Wells. În prezent, PEN Club International are filiale în peste 130 de ţări şi este cea mai mare organizaţie literară din lume, una dintre principalele sale preocupări fiind lupta pentru libertatea de expresie.

PEN Clubul Român a fost înfiinţat în 1923, printre iniţiatori fiind şi Liviu Rebreanu, iar printre membri, de-a lungul timpului, s-au numărat Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Ion Minulescu, Octavian Goga, Vasile Voiculescu sau Ion Barbu. Evenimentele istorice i-au întrerupt funcţionarea pînă în 1964, de cînd a fost din nou recunoscută, formal, în România. Organizaţia şi-a reluat cu adevărat activitatea în 1990 sub conducerea scriitoarei Ana Blandiana. În 2013, a fost înfiinţat Premiul PEN România, care se acordă anual unei cărţi ce promovează valorile morale, memoriale şi politice.

Să nu încheiem înainte de a aminti unul dintre principiile cuprinse în Charta Pen Club: “Literatura nu cunoaşte frontiere şi trebuie să rămînă o monedă curentă între oameni, în ciuda frămîntărilor politice internaţionale”.
V.D.

Elena Toma - Club XXL: Babele de primavară - cum calculezi baba ta

Elena Toma - Club XXL: Babele de primavară - cum calculezi baba ta:

Babele de primavară - cum calculezi baba ta

Creştinii ortodocşi o sărbătoresc pe 1 Martie pe cuvioasă muceniţă Evdochia, care a trăit în cetatea feniciană Heliopolis în timpul domniei împăratului Traian. Legenda spune că Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal. Traian, cuceritorul Daciei se îndrăgosteşte de Dochia. Aceasta refuză să i se alăture şi se refugiază împreună cu a ei popor pe muntele considerat sacru de către daci, Ceahlău. Dându-şi seama că nu poate scăpa de patima lui Traian îi cere ajutor zeului suprem Zamolxis, care o transformă împreună cu turma sa în stâncă.

O altă variantă povesteşte despre Baba Dochia care a avut un fiu, pe numele său Dragobete care s-a căsătorit împotriva dorinţei ei. Pentru a-şi necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră şi a trimis-o la râu să-l spele, spunându-i să nu se întoarcă până când lâna nu devine albă.

Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră. De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă la soţul iubit, a început să plângă. Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Hristos i-a apărut în cale şi i-a dat o floare roşie, spunându-i să spele lâna cu ea. Mulţumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna şi a constatat cu uimire că lâna s-a albit. Fericită că a reuşit să ducă la bun sfârşit această sarcină grea fata se întoarce acasă.

Auzind povestea fetei, Baba Dochia se înfurie crezând că este primăvară, deoarece Mărţişor îi putuse oferi o floare fetei. Porneşte îmbrăcată în 12 cojoace (unele variante povestesc de 9) în căutarea primăverii. Baba Dochia începe să se scuture de cele 12 cojoace, cu care s-a îmbrăcat când a plecat cu oile la munte. Se spune că, de fapt, cele 12 cojoace simbolizează şase zile bune şi şase rele. Legenda babei Dochia reprezintă de fapt lupta dintre Bine şi Rău, dintre primăvară şi iarnă, luptă din care mereu iese victorios Binele.

Pe parcursul călătoriei soarele puternic o face să îşi scoată rând pe rând, cele nouă cojoace pe care le purta, până rămâne fără nici unul. Vremea se schimbă brusc şi Baba Dochia îngheaţă.

Cum se calculează baba de primavară

În familiile tradiționale, când personalitățile feminine se întâlneau, adesea se întâmpla ca acestea să intre în conflict. Astfel, „Baba" nu simboliza o bătrană urâtă și rea, ci o femeie care își câștigă propria autoritate. Pentru că primele zile ale lunii martie au prezentat întotdeauna o instabilitate atmosferică crescută, asocierea fiecărei femei cu una dintre cele nouă zile era percepută înainte ca o responsabilizare și o metodă de educare spre autocontrol și conștientizare a propriilor îndatoriri în cadrul familiei. Fiecare dintre cele nouă zile, în funcție de vremea pe care o aducea, dezvaluia caracterul, calitățile și defectele fiecărei femei în parte.

Îți poți calcula Baba în funcție de ziua de naștere. Dacă ziua se află între 1 și 9 ale oricărei luni atunci și baba va fi în ziua respectivă, de exemplu daca este cineva născut pe 7 Februarie Baba lui va fi pe 7 Martie ; dacă data nașterii este formată din doua cifre atunci se procedează astfel : de exemplu cineva este nascut pe 29 Decembrie, ziua în care îi pică Baba se calculeaza astfel 2 + 9 = 11 => 1 + 1 = 2, deci Baba este pe 2 Martie.